Vise de student bătrân

Notă importantă:
ACEASTĂ POSTARE FACE PARTE DIN CAMPANIA INIŢIATĂ DE CĂTRE :
www.riuf.ro
şi îşi propune să fie o pledoarie pentru studiul în străinătate al tinerilor studenţi români.
Amănunte mult mai convingătoare, păreri pro şi contra, detalii semificative găşiţi participând la la întâlnirile RIUF organizate pe 17-18 martie la Sala Palatului in Bucuresti, pe 20 martie la CRAFT in Timisoara si pe 22 martie la Hotel Unirea in Iasi.
În ceea ce mă priveşte, deşi sunt trecut de mult de vremea studenţiei de care îmi aduc aminte cu încrâncenată nostalgie, sunt bine documentat, fiindcă mai am încă un copil student în anul întâi la Facultatea de Arte Plastice din Timişoara şi umblu şi eu şi el pe toate uliţele internetului căutând o facultate potrivită pentru . Aproape că el a decis să plece în Franţa, bineânţeles la Paris, deşi eu îl bat la cap să aleagă o facultate nemţească din Nurenberg, institutul Albrecht Durer.
Motivul ar fi că vorbeşte nemţeşte la perfecţie, ceea ce constitue un atuu în plus, el fiind etnic din partea maternă, dar în replică îmi argumentează că stă relativ bine cu franceza, că are posibilitatea să îşi perfecţioneze expresivitatea lingvistică şi mai mult şi pe deasupra, Parisul este buricul artistic al pământului.
Oricum se va lămuri mult mai bine după ce va lua parte la întâlnirea RIUF de la Timişoara, unde o să fie şi eu prezent fiindcă ard de nerăbdare să mai stau între studenţi.
Eu unul respect şcoala românească, tradiţia şi permanenţa ei, fiindcă m-am format în ea şi am nostalgia ceaiurilor studenţeşti cu discuri de vinil şi magnetofoane cu lămpi.
Dar n-aş ezita nici o clipă dacă ar mai fi, să plec la studii în altă ţară.
Plecatul de acasă de tânăr îţi dă tărie de caracter, forţă şi te obişnuieşte cu ideea că eşti cetăţean planetar.
Nu mai spun că pe dincolo, universităţile au înzestrări de vis, de care noi ducem lipsă.
Ştiţi ce aş alege eu personal?
Un studiu de trei ani la Filologie în Republica Dominicană, unde se află la San Domingo, cea mai veche universitate din Lumea Nouă. Literatura Hispanică şi cea de sorginte latină se află aici în cetatea lor, iar dascălii de acolo sunt somităţi de rang egal cu cel al domnului Cristofor Columb, despre care încă se vorbeşte pe holurile universitare.
Ori m-aş duce să studiez la Madrid, fugind după cursuri să mă pierd prin Prado...
Vise prieteni, nu o să pot să mă duc să studiez în străinătate...
Nu pentru că aş fi prea bătrân (am suflet tânăr de ied), ci pentru că geloasă, Nemţoaica de nevastă-mea n-o să mă lase să plec de acasă.