marți, 30 octombrie 2012

Dor de preşedinte

Pustie şi tristă România fără zâmbetele în colţul gurii ale domnului Traian Băsescu.
Mărturisesc ruşinat că îmi lipseşte Preşedintele, hăhăielile lui sunt tonifiante şi pline de vitamină, precum aspirina de acid acetilsalicilic.
Şi de asemeni mă cuprinde o tristeţe iremediabilă gândind cum se plimbă el pe culoarele pustii ale Cotroceniului, însingurat şi fără ţintă, un exilat în feuda propriei măreţii.
Dar , gândesc, e doar o fază de moment, îl văd cum ascuns într-o debara plină cu scule de lăcătuşerie de la mezanin, îşi ascute, precum lupul din poveste, dinţii şi limba cu un raşpel ruginit şi cum face probe de voce într-o pungă de hârtie rămasă de la un hamburger:
Trei iezi cucuieţi
Uşa mami descuieţi...
Iar iezii USL- ului, ca şi fraierii din poveste, vor crede că e mămuca plină la subsioară de mălăieş...
Primul ied care va fi halit va fi Ponta, apoi ieduţul Crin şi ascuns sub copaia de la Antena 3 va rămâne să aştepte capra adevărată, doar iedul cel mic şi cu caş la gură... of Doamne, pe ăsta niciodată nu ţin minte cum îl cheamă...

Deci dorul meu sfâşietor
Se preface în amor
Dulce, siropos, fierbinte
Pentru domnul Preşedinte

Sper să fie ca-n poveste
Uite-l , na, că nu mai este
Dedesupt să-i ardă trocul
Oare cine-aprinde focul ?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu